Pagini

Persoane interesate

Materialele care apar pe acest blog
aparţin autorului şi nu se pot reproduce fără acordul acestuia. Toate textele expuse pe acest site sunt protejate, potrivit Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe. Proprietarul acestui blog îşi rezervă dreptul de a acţiona în instanţă orice abatere. Blogul funcţionează în condiţii normale cu Mozilla Firefox si Crome.

marți, 26 octombrie 2010

Ce vor băieţii de la fete?

       O să scutesc biata persoană care s-a întrebat pe Google acest lucru şi o să încerc să-i dau un soi de răspuns la o întrebare care nu se pune. Bărbaţii nu vor prea multe lucruri, ei în general se mulţumesc cu puţin, să dăm vina pe o inventivitate prea săracă, să spunem că nu e aşa dezvoltată. În principiu, nici un om nu ar trebui să caute într-o altă persoană un lucru anume, să umble după o mască desenată cu râvnă chiar de el însuşi. Narcis, când a ajuns în faţa apei şi a putut să-şi vadă chipul, pe loc s-a îndrăgostit de el, lucru care l-a dus, într-un final, la moarte. Evident! Dacă tu cauţi într-o persoană o himeră anume, nu faci decât, la fel ca Narcis, să te scufunzi în propria ta baltă de minciună, să-ţi tai singur creanga de sub picioare. Narcis fugea de tot ce-i ieşea în cale, nimic nu-i ajungea, totul se masturba precar în tăişul privirilor sale. El nu era niciodată pregătit să iubească adevărul lucrurilor noastre banale, el era un muritor cu chip de zeu şi gând de zeu, el îşi procura o lume desenată, prin gânduri adunată, o lume abisală şi ideală, o lume ce nu putea să fie vreodată pe pământ. Aşa facem şi noi, atunci când ne luptăm cu proiecţia gândurilor noastre, ne supărăm pe cel de lângă noi, fugim de el tocmai pentru că nu se ridică la ştacheta şi ecusonul fixaţiilor noastre, tocmai pentru că nu este ideal, rupt de orice pată mundană, tocmai că este înfipt în real, în lumea murindă şi urâtă, în lumea falsificatoare de ideal, cum ar spune Platon. Narcis ne-a lăsat o floare, poate că ar trebui şi noi să ne dăm o floare, să ne spunem că mirosul ei vine tocmai de aici, dar te poate duce acolo, dincolo, rupt de orice idee mundană. Poate că ar trebui să lăsăm mijloacele şi ar trebui să nu mai căutăm nimic, să luăm totul ca atare şi astfel să ne înecăm în corabia ruptă de ideal. Dacă am înţelege că viaţa nu este o copie ideală a unui gând, atunci am ajunge cu adevărat la nevoile noastre, poate aşa am scrie orice trăire umană cu sânge, şi nu cu cerneală. 



Citeşte şi asta. Se leagă de articol. 

27 de comentarii:

Pifuneata spunea...

Perfect adevarat George..Dar vezi tu...Lumea asta nu mai este cladita asa cum trebuie. De nenumarate ori prostiile aste care sunt cautate pe Internet sunt impamantenite de unul sau de altul...Cum era cazul asta, probabil biata fata o fi fost dezamagita de el...Logic..Care vrea fix altceva decat e ea...Hm...Iubirea nu este o goana alerta dupa ceva ce nu poti avea...Asta nu stie ea...Iubirea adevarata este cea impartasita...Doar ea iti poate atinge sufletul...

Offshore spunea...

Pifuneata@ Adevarul este undeva la mijloc, el nu tine nici de o lume avida de raspunsuri, dar nici de una sceptica, incerta.

Cata spunea...

Si totusi, cat de bine este daca renuntam la niste idealuri care pot fi puse in practica, prin munca, perseverenta si ambitie? Idealurile ii ofera omului motivatia si speranta de care are nevoie pentru a face ceva in viata, de a ajunge la un anumit nivel. E normal ca la un moment dat cand nu ajungi unde iti propui, simti nevoia sa abandonezi, sa renunti la idealuri. In legatura cu idealurile ilogice si irealizabile, sunt de acord ca nu sunt cele mai bune alegeri si ca trebuie sa renuntam la ele. Dar sunt de parere ca idealurile sunt bune in viata. Voi ce credeti?

Offshore spunea...

CATA@ Idealul nu este bun in viata. Scopul, da. Sa nu le confundam. Este normal si logic sa ai un anumit tel, scop, un-ceva spre care sa tinzi ca om. Insa, cand te poti poticni in drum? Nu tocmai atunci cand ai un ideal pe care-l mulezi concret pe viata? Nu atunci te indepartezi de scopul mundan, real, de ceea vroiai initial?

Cata spunea...

Scopul, telul, nu este tot un ideal? E un lucru pe care ti-l doresti, dar la care nu ai ajuns inca... si nu se stie daca vei ajunge vreodata. La fel ca ceva ideal. (Ex. aleator: vreau sa devin presedintele tarii... e scopul meu in viata... e idealul profesional pe care mi-l doresc... fac tot ce pot ca sa ajung acolo). Daca nu ai idealul, dorinta ... niciodata nu vei ajunge acolo. Daca totusi ai idealul, telul, nu poti fi sigur ca vei ajunge acolo, dar iti da un imbold, o motivatie care te face sa vrei sa ajungi unde iti doresti. Si de aici poate fi extins in orice domeniu, inclusiv in titlul acestui articol. Iti doresti un anumit fel de relatie? Gaseste persoana care are aceleasi idealuri ca si tine, fa in asa fel incat sa ai acea relatie si cred ca in acel moment iti vei multumi ca nu ai renuntat la propriile idealuri.

"cand te poti poticni in drum? "
Nu consider ca solutia este sa renuntam la idealuri doar pentru ca la un moment dat nu va iesi totul asa cum vrem.
E posibil sa fie doua moduri de a privi viata:
- fara idealuri, siguranta, monotonie, uneori pesimism
- idealuri, risc, dinamism, optimism

dgng spunea...

...de ceea voiai initial...;i atunci? idealul e menit ca schita a ceva in care sa mulezi ceea ce ai - lumea e un lut, idealul tau e acolo, ca idee, iar lutul nu poate decat sa-l imite fals...atunci, care-i scopul idealului? sa te bata pe umar in timp ce tu te HARTUIESTI (TERMENUL ITI APARTINE, LA- IMPRUMUTAT DOAR)?

Offshore spunea...

Cata@ este fix invers - idealuri, siguranta, monotonie, pesimism. de ce? Pentru ca idealul fixeaza din start limita. Tinzi spre ceva si esti acel ceva chiar daca nu ai ajuns la el, iti dai un hotar, cum se spune in fenomenologie, peratologie, adica iti pui o limita. Problema apare cand idealul este ascetic, cum ar spune Nietzsche, cand te identifici cu el, si uiti de natura ta umana, si aici avem exemplul habotnicilor, cei care se identifica si sunt intru-ideal. Contopindu-se cu idealul, ei uita sa mai traiasca pe pamant, in lumea mundana-reala, si tot asa, ajung sa spuna ca si tine, ca idealul este scop. Evident ca sunt lucruri diferite, de aia unul e scop, tinta, iar altul proiectie la nivel superior. eu zic ca omului iin corespunde scopul, iau zeului ii corespunde idealul. problema este ca noi avem idealuri, si nu scopuri, de aia ne indepartam de firea lucrurilor...

Offshore spunea...

dgng@ Lumea nu este un lut prin care se muleaza idealul, cel putin, nu ar trebui sa fie asa, daca facem asta, si ne lasam condusi doar de o proiectie rational-ideala chiar ajungem sa fugim de esenta noastra animala, de instinctul si tot ceea ce tine de inconstient, ajungem sa ne cizelam propria minciuna.

Anonim spunea...

"nici un om nu ar trebui să caute într-o altă persoană un lucru anume, să umble după o mască desenată cu râvnă chiar de el însuşi" - perfect adevarat, de fapt nici noi nu ne incadram in "lista de pretentii" a altcuiva.
Cred totusi ca cei care au acest timp incat sa stea practic sa isi intocmeasca o astfel de lista, nu au altceva mai bun de facut, sunt nemultumimti de ei insisi, traiesc intr-o lume imaginara!!! Sigur ca trebuie sa ne preocupam de "imaginea noastra in fata altora", dar sa nu exageram! Pana la uram de asta iubim viata, este plina de culori! Fiecare dintre noi contribuim la crearea acestui ansamblu minunat. Personal nu mi-ar placea sa traiesc intr-o comunitate formata doar din oameni ca mine.

Offshore spunea...

Anonim@ Pertinent comentariul tau. Asa e. Te mai astept pe aici! :)

Cata spunea...

"Pentru ca idealul fixeaza din start limita"

Nu fixeaza o limita, ci un nivel la care vrei sa ajungi. Bineinteles, daca doresti sa ajungi acolo. Cum scriam mai sus: "Daca nu ai idealul, dorinta ... niciodata nu vei ajunge acolo". Sau in cazul in care ajungi fara sa iti doresti, bucuria nu va fi aceeasi. Daca reusesti sa treci peste nivelul propus, cu atat mai bine, esti nelimitat sa urci cat poti, nu ai nicio limita.

"cand te identifici cu el, si uiti de natura ta umana"
"Contopindu-se cu idealul, ei uita sa mai traiasca pe pamant, in lumea mundana-reala"
In primul rand, e modul de viata pe care si l-au ales si nu-i condamn cu nimic. Poate ca ei sunt mult mai fericiti acolo in lumea lor mica decat noi in cea "reala". Nu-i judec.

In acelasi timp, daca avem idealuri nu inseamna ca nu putem ramane realisti. Parerea mea este ca idealul este ceva bun si nu ceva rau.

"eu zic ca omului iin corespunde scopul, iau zeului ii corespunde idealul"

Nici eu nu cred in zei, dar sunt de parere ca in fiecare din noi exista o energie pozitiva, "chi", "dumnezeu", sunt atatea denumiri pe pamantul asta... si poate ca aceasta energie, la un moment dat, este activata de "ideal". Motivatia, pasiunea. Poate ca asta este si motivul pentru care functioneaza religiile. Daca iti doresti cu adevarat si crezi in ceea ce vrei sa faci, ajungi sa te intrebi de unde vine atata forta si energie. Iar "idealul" poate ca este doar un instrument care iti da "putere". Si partea si mai intriganta e ca in majoritatea cazurilor, functioneaza.

Cata spunea...

@Anonim ""nici un om nu ar trebui să caute într-o altă persoană un lucru anume, să umble după o mască desenată cu râvnă chiar de el însuşi" - perfect adevarat, de fapt nici noi nu ne incadram in "lista de pretentii" a altcuiva."

Salut! Partial sunt de acord cu ce zici si anume ca nu trebuie sa umbli dupa o masca desenata. Din pacate, mintea umana, involuntar, face alegeri si emite o "lista de pretentii". De ce iti place tie de X si nu de Y sau de Z? Pentru ca X se afla in acea "lista de pretentii" pe care o ai in subconstient.

Offshore spunea...

Cata@ Se pare ca nu ai inteles nimic din ce am zis eu. In primul rand, o persoana nu are cum sa ajunga la un anumit nivel, si asta pentru ca nu este un obiect gol, care asteapta sa fie fixat intr un sertar, in functie de ideal, omul nu e este o sticla de cola, iar ideea de ''nivel'' este scornita si pusa pe tava fara sens. In al doliea rand, pe mine nu ma intereseaza daca aia sunt fericiti din iubire de ideal, draga mea, insa ma deranjeaza cand intra cu avioane in mine, vezi 11 sept - New York, si o fac din iubire de ideal! o alta chestie, omul nu are cum sa fie fericit continuu, cand spui asta, faci referire la o fericire de tip crestin, care si aia, daca citesti atent biblia, vine dupa moarte, cand esti in acord cu Dumnezeu. In ultima instanta, te faci de ras cand spui ca idealul este scop, oare ar mai exista cuvinte "separate" in Dex, daca ar fi acelasi lucru? O alta chestie, daca schimbi cuvantul Dzeu cu un altul, gen chi, bi, tra sau la la la nu faci decat sa crezi intr-un principiu care guverneaza lumea, numai ca nu i spui asa, ci tra la la. Intelege textul daca vrei sa mai vorbim.

Cata spunea...

"In primul rand, o persoana nu are cum sa ajunga la un anumit nivel"

Ba da... nivel profesional, emotional..etc. Azi esti student, maine prim-ministru. E un alt nivel profesional. Azi esti singur, maine esti intr-o relatie de iubire. S-a modificat ceva.

"In al doliea rand, pe mine nu ma intereseaza daca aia sunt fericiti din iubire de ideal, draga mea, insa ma deranjeaza cand intra cu avioane in mine, vezi 11 sept - New York, si o fac din iubire de ideal!"

Faptul ca intra cu avioane in tine, nu are absolut nicio legatura cu ideea discutiei si nu este un argument. Intotdeauna se intampla dezastre si anumite idei sunt intelese gresit, mintile oamenilor sunt manipulate, oamenii sunt slabi, etc. Putem dezbate subiectul in alt articol.

"omul nu are cum sa fie fericit continuu"
Nici nu am afirmat asta si sunt de acord ca nu poate fi.

M-ai atacat la persoana ("te faci de ras") invocand un motiv precum explicatia cuvintelor in DEX, am cautat si eu de curiozitate in dex. (P.S. a nu se intelege ca e vreo razbunare, ci pur si simplu un schimb de opinii si informatii)

IDEAL = S. n. Scopul suprem spre care se îndreaptă în mod conștient și metodic năzuințele și activitatea creatoare umană în toate domeniile ei

SCOP =s. n Țintă, obiectiv către care tinde cineva; ceea ce își propune cineva să înfăptuiască

Nu ma fac cu nimic de ras, pentru ca ideea de fond este aceeasi pentru ambele cuvinte. Nu schimba cu nimic mesajele mele anterioare.

"O alta chestie, daca schimbi cuvantul Dzeu cu un altul, gen chi, bi, tra sau la la la nu faci decat sa crezi intr-un principiu care guverneaza lumea"

Ca si intrebare, deviata de la discutie, crezi ca exista un principiu care guverneaza lumea?

In ultima propozitie, m-ai expediat brusc "Intelege textul daca vrei sa mai vorbim.". Am inteles textul si de asta am si pornit discutia. Nu inteleg in schimb de ce te deranjeaza cand cineva are o alta opinie. Mersi si sper sa imi aprobi acest mesaj.

Offshore spunea...

Cata@ Iarasi, se pare ca nu suntem pe aceeasi lungime de unda. Scopul suprem nu este scop. De aia ii spune ideal. Idealul ascetic este cu totul altceva fata de scop. Nu te-am atacat, insa nu mi place sa afirmi cu tarie ca lucrurile stau intr un anume fel. Eu nu suport asta, imi place incertitudinea care este provocatoare si nu certitudinea. In continuarea, analizezi fiecare prop in parte si nu contextul in ansamblu. Asa ceva nu se face, e o chestie de bun simt si de logica elementara - sa prinzi ideea si sa o despici, si nu fiecare propozitie rupta din context. Si, oricand, dar oricand, daca ti se pare ca te atac la persoana esti libera sa pleci de aici, sunt atatea situri care te asteapta, care sunt cu portile deschise. Nu are sens sa pierzi vremea cu unul care te ataca, nu? O seara buna!

Cata spunea...

"nu mi place sa afirmi cu tarie ca lucrurile stau intr un anume fel"

Eu doar imi sustin in conditii normale un punct de vedere. Si nu impun cuiva acest punct de vedere. Fara a dori sa zic cu rautate, mi-ai lasat impresia ca tu accepti doar ideile tale si vrei sa fie numai ca tine.

"In continuarea, analizezi fiecare prop in parte si nu contextul in ansamblu"

Tu mi-ai spus "exista cuvinte "separate" in Dex"".
Prin asta ai facut o trimitere directa la analizarea fiecarui cuvant. Mi s-a parut logic sa iti raspund pe limbajul tau. In plus, inca de la inceput tu te-ai profilat pe semnificatia stricta a fiecarui cuvant, nu eu. Eu le-am pus in acelasi context si am vorbit la modul general. Si daca ai tinut neaparat sa-mi demonstrezi ceva cu dexul, iti spun conform dex-ului ca idealul este un scop. Sincer, iti spun ca nu-mi place ca se ajunge la asa ceva, dar se pare ca altfel, tu nu accepti alte puncte de vedere.

Si eu tot de ansamblu am tot vorbit pana acum. Din cate vezi nici nu prea am facut referire stricta la numele articolului. Am dezbatut la general tema "idealului".

"esti libera sa pleci de aici, sunt atatea situri care te asteapta, care sunt cu portile deschise. Nu are sens sa pierzi vremea cu unul care te ataca, nu?"

O atitudine putin ironica. Nu am de ce sa plec pe un alt site, atata timp cat eu mi-am sustinut punctul de vedere cu privire la acest articol. Mi-l sustin in continuare si nu vad de ce ar trebui sa plec de aici "cu coada intre picioare".

Avem doar opinii diferite, nu am nimic personal cu tine. In general nu am nimic cu o persoana in sine. Dar consider ca imi pot exprima un punct de vedere cu privire la ceea ce spune acea persoana.

Offshore spunea...

Cata@ Ma bucur ca vrei sa-ti sustii cu tarie argumentul, apreciez asta, dar in continuare faci aceeasi greseala. Cand ti-am spus sa pleci de aici ti-am zis asta pentru ca e blogul meu si regulile jocului sunt stabilite de mine. Daca ti-am acordat prea mult timp a fost pentru ca am crezut ca poti sa treci dincolo de...dar m-am inselat. Cat despre a sustine o idee, hai sa ti spun un secret, am blogul asta de mai bine de trei ani de zile si stiu cand cineva vrea sa sustina ceva, si cand incearca sa atate. Tu esti la categoria a doua, Cabral chiar avea o categorie pentru astia ca tine, in fine, nu o tin minte. Tu iti poti sustine ideea cat vrei tu, daca vezi ca eu o tin pe a mea, inseamna ca nu are rost sa mai fortezi nota. Cat despre ideea ta si ce incerci sa spui si modul in care o faci- iarasi este cat se poate de sofistic si golanesc. Daca vrei sa arati cuiva ca faci diferenta intre scop si ideal sau altceva o poti arata in alta parte.Pana un alta, aici vorbim despre articol, iar comentariile tale nu au nimic in comun cu articolul de fata. Daca nu incetezi cu mizeriile ...te vei trezi ca le vei scrie degeaba. Si mai mult, ca nu voi mai vb cu tine niciodata, intelegi? ca stiu cine esti!

dgng spunea...

pînă la urmă, luăm totul așa cum este, pentru că este așa ori chiar dacă este așa, dar totul așa cum e, ca atare. omul este. situația este.

sau cel puțin așa ar trebui să fie...fără constructe culturale goale - idealuei și utopii - care să roadă din realitate, ca dintr-o piatră, spre a-și face chip cioplit din ea.

[acum că mă munceam să acriu același nume mi-am dat seama că modul de alegere al numelui a fost, oarecum, avangardist...tastarea aleatorie :P...îngrozitor! :) ]

Cana cu Cirese spunea...

daca vei cauta perfectiunea, in tine si in afara ta, si - desigur - n-o vei intalni, sau ...daca te vei resemna si vei face compromisiuri, gandindu-te ca perfetiunea este o utopie, ei bine atunci, si numai atunci, vei fi fericit sau ... nefericit. important esti unde te pozitionezi, ceea ce alegi si ceea ce ti se intampla in limita firescului poate fi o fericire sau o profunda neimplinire.

Lacrimi sterse spunea...

Si pana la urma, ce vor baietii de la fete? :)) Ca eu nu m-am prins....

Lacrimi sterse spunea...

Si pana la urma, ce vor baietii de la fete? :)) Ca eu nu m-am prins....

Offshore spunea...

Cana cu cirese@ in limita firescului nu te poti situa decat nesansa..mereu vei fi fiind lovit de drama propriei tale dorinte:)

Offshore spunea...

lacrimi sterse@ Nu stiu.

mindfreak spunea...

poate ca ai dreptate, dar eu merg pe premisa ca suntem diferiti si cautam lucruri diferite.poate asta gandesti u si asta vrei u, dar nu poti generaliza.

Offshore spunea...

mindfreak@ PAi, atunci sa nu mai scriem pe bloguri, sa nu mai facem ontologie sau stastica, nici macar matematica, pentru ca nu putem genereliza. Asta mi s-a mai spus de o mie de ori, crezi ca psihologia ar mai fi existat daca erau oameni care gandeau ca tine?

Offshore spunea...

mindfreak@ Ps: evident ca sunt exceptii, insa statistica nu opereaza cu el, nici alt tip de stiinta - cum ar fi aratat orice blog sau tratat de psihologie - daca, intr un final, ar fi fost spus: da, dar suntem diferiti! Crezi ca am mai fi vorbit de evolutie?

laura spunea...

da...este cam ceea la ce ma gandeam cand ti-am lasat primul comentariu..;)ms pt indrumare!

Faceți căutări pe acest blog