Pagini

Persoane interesate

Materialele care apar pe acest blog
aparţin autorului şi nu se pot reproduce fără acordul acestuia. Toate textele expuse pe acest site sunt protejate, potrivit Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe. Proprietarul acestui blog îşi rezervă dreptul de a acţiona în instanţă orice abatere. Blogul funcţionează în condiţii normale cu Mozilla Firefox si Crome.

marți, 27 iulie 2010

Despre ghinionul de a fi om

     
        Nu contează cum te văd cei din jurul tău, contează doar modul în care te priveşti. Fără să vrem descoperim teritorii, noi câmpuri de bătălie, tot felul de mijloace de a ne hărţui. Niciodată nu o să fim perfecţi în ochii noştri, o să ne dorim mai mult cu fiecare clipă. Cristofor Columb a descoperit America, noi am descoperit utopia fiinţei. Cel care nu a simţit evanescenţa vieţii nu a ajuns niciodată la el. Cel care nu a călcat niciodată prin cioburi, nu a atins paroxismul obscur al nimicului. Căutăm sensuri şi privim cauzal orice întâmplare de parcă fiecare situaţie ar ascunde un nod ce merită a fi dezlegat. Unele lucruri sunt făcute să fie în sine, fără a ne mai bate capul cu ele. Problema este că încercăm să prindem, de cele mai multe ori, ceea ce nu poate fi atins. Ineluctabilul derivă din neputinţa noastră de a ne cunoaşte şi nu din nevoia superficială de a destrăma totul cu iluzia că putem cunoaşte orice. Dacă noi nu ne cunoaştem pe noi, cum să ajungem la esenţa oricărei esenţe? Cum să dezgropăm lumi ce sunt moarte? 

16 comentarii:

Antiignorantu spunea...

deci este simplu ... gaseste calea fara a tine cont de iluzii ...

Offshore spunea...

si cum separi iluzia de viata?

QED spunea...

Nu cerceta aceste legi, caci esti nebun de le-ntelegi. Zicea unu' mare chestia asta. Viata e viata, o traiesti, iar iluzia ti-o fabrici singur. Ce este asa complicat, de ce ne punem asa multe intrebari? Ca de raspunsuri vad ca nu ducem lipsa. Lipsuri sunt altundeva...

INCERTITUDINI spunea...

Cunoașterea inseamnă, cred, trecut, și clipa de față.
Știi ce vei face mâine?

Offshore spunea...

qed: eu nu zic ceva de genul: ,,crede si nu cerceta'' - ar fi cea mai mare eroare, ci cauta ascunsul.

Offshore spunea...

incertitudini: Ma uit la nickul tau si este f interesant:) mi a adus aminte de o vorba:


,,Nu-mi este sigură decît nesiguranţa."


François Villon

Andra spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
Nis spunea...

Nu ai cum sa treci de masca din oglinda, decat cunoscandu'ti aduncurile. Fiecare dintre noi ne ascundem in spatele unui sine nestapanit, admirat si perfectibil, dar cu timpul devenim coruptibili in iluzia sa, si da, uitam sa ne privim dincolo de ea. Spunea cineva " Omul va evolua din mizeria sa doar cand va fi pe punctul de a ceda." Presupun ca la fel e si cu iluzia/masca; dispare doar cand si tu esti pe punctul sa dispari. De aceea de multe ori nu te regasesti decat cand pierzi aproape tot ceea ce ai...sau ai avut. Aici vine intrebarea: cati dintre noi ar risca ceea ce sunt/au pentru a se regasi pe sine?

Offshore spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Offshore spunea...

Nis@ Eu unul as vrea sa ma cunosc, desi stiu ca s-a spart un ocean in mine. Ce-i drept sunt constient ca nu o sa reusesc vreodata, dar merita sa ma zabat, chiar daca nu am nici o sansa de izbanda, eu tot ma zbat. Cat despre oameni, turma, nu cred ca or sa vrea asta niciodata cu adevarat. Multumesc pentru comentariu. Cel mai aproape de adevar:)

Anonim spunea...

despre ghinionul de a fi om sau despre neajunsul de a te fi născut

Offshore spunea...

Anonim@ sau asa:)

sophy spunea...

"problema este că încercăm să prindem, de cele mai multe ori, ceea ce nu poate fi atins."

sincer eu cred ca tocmai aici este esenta vietii si poate si frumusetea "de a fi om". din punctul meu de vedere tocmai provocarea de a atinge zenitul e cea care te tine in viata; suna oarecum exagerat, dar pentru mine, daca nu as avea intotdeuna o provocare sau daca nu as incerca intotdeuna sa ma autodepasesc ar fi un chin sa fiu om si nu as putea trai intr-o platitudine perpetua.

Offshore spunea...

Sophy@ Si eu sunt acelasi lucru. As vrea sa citesti articolul in ansamblu si nu pe parti. Cuvintele, cel putin in textul meu, trebuie intelese metaforic. Daca zic ''problema'' in niciun caz nu e vorba de o problema cotidiana, banala. Multumesc pentru comentariu:)

sophy spunea...

dar niciodata nu citesc pe parti :)

eu sunt constienta ca nu e o problema banala, partea cu adevarat proasta este ca multi oameni (pe care eu personal ii consider limitati) chiar asa percep lupta continua pentru ceva si mai bun..

Offshore spunea...

Sophy@ Stiu exact ce spui. Am scris un articol destul de amplu despre asta, dar din pacate nu l pot posta pe blog, iti pot spune cand o sa fie publicat undeva.Dar, citeste dramatismul plasmuitorului, acolo expun un pic ceea ce spui u sau Fiinta perfect si cea imperfecta, cauti si u pe blog, sunt multe articole:)

Faceți căutări pe acest blog