Pagini

Persoane interesate

Materialele care apar pe acest blog
aparţin autorului şi nu se pot reproduce fără acordul acestuia. Toate textele expuse pe acest site sunt protejate, potrivit Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe. Proprietarul acestui blog îşi rezervă dreptul de a acţiona în instanţă orice abatere. Blogul funcţionează în condiţii normale cu Mozilla Firefox si Crome.

marți, 20 aprilie 2010

Despre seducător şi miel

         Nu este nimic genial în a scrie ceva, este poate o modalitate de a seduce cititorul, de a-l pune în acord cu propriile sale gânduri care stau nesimţit ascunse în ultima pârghie a intelectului. Lumea se dezbină, vrem nu vrem, ajungem să ne lăsăm purtaţi de propriile noastre temeri. În jocul pricinuit de societate ajung să câştige doar cei care se lasă mai uşor vânaţi. De aceea, omul, dacă ar fi să urmărim schema postulată de mine, este predispus să se lase vânat sau măcinat de jocul vânătorului şi al mielului. Toţi spunem că suntem tari şi că avem potenţial inegalabil ce străpunge şi cele mai-nalte culmi, dar puţini reuşim cu adevărat să cunoaştem mai mult decât lungul nasului. Prădătorul este cel care pune preţ pe mijloace. Mielul este cel care vorbeşte din resentiment. Vocea lui este cutremurător de tare, dar ţipătul lui vine din frustrare, şi nu din tăria cu care se zdruncină lumea cuceritorului. Cel care se lasă sedus, mielul, aduce cu sine mirosul unei nopţi temătoare. Când vorbim de miel, avem în vedere o atitudine profilactică. Când vorbim de seducător, avem în vedere o atitudine cabalistică. Cele două atitudini se topesc în jurul veşniciei cu care se propagă voinţa colectivă a lumii. Lumea reprezintă voinţa incipitului, darul cu care se lasă botezaţi şi cei slabi, şi cei puternici. Este normal să existe relaţii ce ţin de ierarhizare, atâta timp cât în spaţiul proiectivităţii noastre se naşte şi dăinuie o atitudine haotică, ce trebuie oarecum prinsă, subordonată unor reguli, conduite ce ţin atât de natura specifică omului de a fi în lume, dar şi de modul în care cultul instinctului de conservare poate fi luat în seamă. Noi avem nevoie să fim apăraţi de „noi“. Mai exact, în goana după oblaţiune, cuceritorul adulmecă orice doar ca să-şi satisfacă orgoliul. În acelaşi timp, mielul trebuie să-şi asigure existenţa precară, zdruncinată de nevoia seducătorului de a erupe şi totodată mânată de frica cu care dansează însuşi mirosul mielului. 

Offshore ascultă:

30 de comentarii:

Calin Catalin Poheme spunea...

Better get those rifles ready, we have some lambs to kill !!!

Offshore spunea...

Calin Mihnein Poemin: sa incepem?

Versulin Comercialis Taiosu spunea...

Whenever u're ready boss ! Just be careful with that ammo, it could blow !!!

Offshore spunea...

ok. i shall be ready 4 those who want 2 kill me. apropo. pune linkul ala, nu ti faci publicitate asa sau crezi ca linkul din post e suficient...

septembrie spunea...

Cu un singur lucru cred că nu sunt de acord: "Prădătorul este cel care pune preţ pe mijloace." Dacă vorbim despre Prădătorul din societatea de astăzi, apoi el nu prea pune preţ pe mijloace. Nu prea îl interesează de ce ţipă, cât de tare ţipă mielul, nu prea îl interesează frica şi temerile lui...atât timp cât el îşi atinge scopul, nu prea mai contează cum. În rest...frica a fost întotdeauna exploatată. Chiar de fiecare în parte. Şi se măsoară în voinţă. Şi ajungi, unde ajungi în funcţie de cât de "înaltă" a fost voinţa ta.... indiferent de unde pleci, chiar dacă eşti crescut într-un mediu ostil, chiar dacă poziţia din care pleci la luptă îţi este potrivnică. Poţi fi însă şi un câştigător, dând pe ici pe colo ceva sentimente deoparte, dar respectând şi alte "voinţe"..

Offshore spunea...

Septembrie@ a pune pret pe mijloace inseamna exact ce-ai zis tu. vezi ca nu ai citit atent, nu zica mai tarziu ca mieulul trebuie sa se fereasca de seducator, acesta considerand ca nu are nimic in cale, deci scopurile mielului nu vor niciodata luate in calcul.

septembrie spunea...

Da, citisem de prima dată, de aceea am spus "cred că nu sunt de acord", pentru-că am avut impresia că e o contradicție. Cerc vicios: "seducătorul" nu i-a în calcul scopurile "mielului", dar "mielul" are un scop, pe care și-l poate atinge cu ajutorul "seducătorului"...?

Offshore spunea...

septembrie@ e mai complicat decat pare. scopul mielului este din resentiment, in timp ce scopul pradatorului este scop in sine, aici este diferenta de grad - unul vorbeste la colt de strada si nu face nimic, si altul se proiecteaza, se arunca mereu catre ceva anume...

septembrie spunea...

Da, scopul se poate traduce prin resentiment în cazul unora, pentru-că cei ce au acel sentiment ostil nici nu produc, ostilitatea lor întotdeauna o să conducă spre ceva negativ, evidențiat pe plan material sau relațional, dar sunt și "miei" care, pentru a își atinge scopul lor au nevoie de "prădători". Și dacă și-l ating, devin la rândul lor "prădători", sau nu...

Offshore spunea...

septembrie@ mielul este miel, cel de care vorbesti tu, care se raporteaza la seducator, nu face decat sa se lase sedus de ideea ca l depaseste pe x sau pe y, dar de fapt se afla situat in aceeasi paradigma. seducatorul nici nu l vede pe miel, asta e diferenta...

septembrie spunea...

Și am ajuns de unde am plecat.
M-ai închis...iar! :)

Offshore spunea...

Septembrie@ u crezi ca eu imi propun sa te inchid? off, ce ma fac eu cu tine? :))) eu doar argumetez un articol...

Honey spunea...

Eu am observat articolul tău, inclusiv toate comentariile, argumentele şi contra-argumentele aduse... Să trag concluzia că aş fi miel?! Nu cred că este cazul, doar în măsura în care aş trece să te copiez, ceea ce mi-ar fi extrem de dificil având în vedere limbajul elevat şi subiectele tratate mult prea profund...
Dar, într-un final "scopul scuză mijloacele", atunci când scopul este unul nobil... Prin urmare ce mai contează dacă sunt seducător sau miel, atâta timp cât scopul este atins... indiferent de mijloc...
Hajni

Honey spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
septembrie spunea...

Doamne, da eu cu tine ce să mă fac? Nici prin cap nu îmi trecea că îţi propui asta...era o figură de stil...Vezi, uneori gândeşti prea complicat şi prea serios. Vroiam doar să spun că mereu rămân fără argumente, în raţionamentul meu (aşa aiuristic cum e el), mereu ajung de unde ai plecat tu, nereuşind să găsesc vreo fisură sau portiţă ....ceva de genul ăsta. Dar, data viitoare, promit că o să pun ghilimele :)))

Offshore spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Offshore spunea...

Septembrie@ am inteles ca era o gluma, ai vazut cam si ras, dar in orice gluma exista un strop de adevar, nu? :)

septembrie spunea...

Uff, mi s-a luat o piatră de pe inimă, crezusem că ai vorbit serios! :) Nu e un strop de adevăr şi aici? :))

Offshore spunea...

septembrie@ peste tot este :)

simplu spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Offshore spunea...

Simplu: am zis eu ca mielul este un frustrat? mielul se lasa condus de resentiment, asta nu inseamna ca este frustrat, ci pur si simplu are nevoie de un stapan. incearca sa vezi relatia sclav-stapan, si o sa intelegi....

simplu spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Offshore spunea...

simplu" si numai asta am spus? am vorbit de atitudine, de modul in care exista in lume, tot felul de ex, si u atat ai retinut....

Offshore spunea...

Honey@ conteaza foarte mult cine este miel si cine este seducator sau pradator. Mielul nu are scop, are impresia ca are un scop, cum spuneam, vointa sa este slaba, condusa de resentiment, deci nu e nici urma de autenticitate. Ca sa ti dau un exemplu, pentru un cersetor scopul devine hrana, insa hrana ar fi un drept fundamental, si atunci prin scop, in cazul lui, intelegem ca acel om sa fie hranit, insa pentru pradator hrana nu va niciodata o problema, el este la un nivel care nu mai implica nevoi elementare.

simplu spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Offshore spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Lethe spunea...

Cine să înțeleagă? Dacă ar fi fost o fărîmă de literatură (a se înțelege beletristică), s-ar fi bucurat, textul acesta, de statutul de 'artă de dragul artei' (printr-o lărgire de sens, evident), de independență, de licență poetică...ar fi fost o 'viziune auctorială', 'perspectivă narativă'...sau i s-ar fi intentat proces de moralitate, ar fi suferit oprobriu public, precum Flaubert pentru Madame Bovary ori Hașdeu pentru 'Duduca Mamuca / Micuța' ori, de ce nu, autorul s-ar fi ales cu fatwa, precum Rushdie...și ar fi trăit bine în exil, ascuns, neștiut, urît și adorat...
Așa, însă, totul se rezumă la argumente (?): iată-mi argumentele, simte-te liber să contraargumentezi.

Offshore spunea...

lethe@ nu este nevoie. multumesc :)

si totusi spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
dar totusi... spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

Faceți căutări pe acest blog