Pagini

Persoane interesate

Materialele care apar pe acest blog
aparţin autorului şi nu se pot reproduce fără acordul acestuia. Toate textele expuse pe acest site sunt protejate, potrivit Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe. Proprietarul acestui blog îşi rezervă dreptul de a acţiona în instanţă orice abatere. Blogul funcţionează în condiţii normale cu Mozilla Firefox si Crome.

luni, 15 martie 2010

Vârsta mea


      Se spune că un om are o singură vârstă toată viaţa sa. Nu mai ţin minte cine o zicea, dar cred că avea dreptate. Însă, mă gândesc acum, având în calcul logica mea obscură, dacă vârsta este cea care ne conferă credibilitate în faţa certitudinilor şi suspiciunilor noastre, atunci timpul înseamnă că falsifică conotaţia reală a existenţei noastre. Şi, uite aşa, avem oameni veşnic tineri sau de o bătrâneţe ineluctabilă ce le alungă sublimul semeţilor cu care ar fi avut să se întâlnească. Eu trăiesc şi acum primele note inventate de mine, nici acum nu uit nici cum a fost primul val de iubire, nici cum am pus muzică în timpul orelor, la maxim, căci aveam radio în pauză, eu fiind cel care a luat decizia supremă de a „încurca“ orele cu pauza şi, astfel, obligându-i pe toţi să asculte Goo Goo Dolls - Iris. Nu cred că o să uit niciodată cum arăta prima şi ultima mea salopetă şi nici frigul iernii care mă obliga să fug de toate şi de toţi. Nu pot să uit cum munceam într-un depozit ca să-mi strâng bani pentru examenul de admitere. Am făcut, poate, mai mult decât ar fi făcut orice alt copil, adolescent, dar nu regret nimic, căci fiecare lacrimă stoarsă te adună de undeva şi te aruncă în altceva. Veşnic nemulţumit, cu o imunitate slabă, am ajuns să desluşesc nevoile mele. Nu am încercat niciodată să pătrund în adâncurile omenirii, dar am fost nevoit, hărţuit fiind de nevoia firavă de a mă pune pe tavă şi a mă diseca. Astfel, ajungem să înţelegem procesul, coexistenţa, emergenţa care uneşte spiritul uman de lume, de ceea ce ne dă pată şi culoare. Deci, ce vârstă am? Dacă timpul îmi conferă iluzia amintirilor mele, pot eu oare să ajung la adevărata mea vârstă?
            Pentru o femeie măritată, cu doi copii, nefericită, vârsta ei poate fi tocmai primul sărut sau chiar şmecherul care a făcut-o să uite de tot într-o zi, chiar dacă acela nu era tocmai soţul. Pentru soţul ei, vârsta poate să fie tocmai ziua în care a cunoscut pentru prima oară pe amanta sa. Pentru cei doi copii, vârsta poate să însemne ziua în care cei doi părinţi s-au întâlnit. Pentru muncitorul din depozit, obosit şi lovit de existenţa cotidiană, vârsta poate fi tocmai momentul în care a şutat pentru prima oară într-o minge. Pentru un om de afaceri, vârsta poate să fie primul împrumut, impulsul sau chiar principiul de la care a luat naştere o întreagă nebuloasă financiară. Pentru tine, vârsta poate să nu existe încă, căci tocmai faptul de a fi în căutare, te poate pune în potenţialitatea faptului împlinit. Este important să ne înţelegem clipa, vârsta, momentul, pentru că totul porneşte de acolo. Pentru unii va fi mereu un mijloc de a se agăţa, de a-i ţine în viaţă, în timp ce pentru alţii va fi doar un prilej de hărţuire continuă. În viaţă trec multe trenuri, nu există Trenul, există doar clipa, fiorul care te obligă să alegi un anume tren sau să nu-l alegi. Orice vagon care leagă un călător are rolul de a-l duce departe de peron, orice ar fi, chiar departe de un alt vagon, iar acest lucru ne arată că drumurile nu mai pot fi întoarse, nu mai pot fi întoarse clipele, dorinţele, reuşitele, nereuşitele, toate cele care ne frământă curat sau caustic. Vreau să înţeleg vagonul meu, să ajung să mă privesc în deplinătatea forţelor mele cu vârsta mea. Şi care este vârsta mea? Dar a ta?


Offshore ascultă:

15 comentarii:

curly spunea...

cred ca este cel mai linistitor si mai intelept post pe care l-ai scris pana acum, mie una asta mi-a placut cel si cel si cel mai mult, nu se stie ce o sa vina mai departe :) cred ca ai ajuns la varsta in care poti sta drept( numai tu poti sti care este) insa altii mai au cale lunga...
Felicitari sincere.

Offshore spunea...

curly" poate mai citet :) nu mi ai zis care este varsta ta...sau inca o astepti?

curly spunea...

inca o mai astept. :) ma gandeam ca ai sa intelegi din primul comment.

Offshore spunea...

pana nu o aud, nu o vad, nu cred. legea e lege! :)

Crin spunea...

hm. Undeva pe la 20. :) Inca fac ce-mi place, inca am un program stabilit de mine, inca-mi permit sa-mi ocup timpul in proportie de 80% cu ceea ce cred eu ca merita.

sper ca de anul vitor sa nu trec in 40. :)) robot friendly mother and wife.

ma indoiesc totusi:)

Offshore spunea...

asta e o varsta frumoasa, tu acum nu faci decat sa cultivi respectiva varsta. fain:)

Manon spunea...

Unii dintre noi nu au varsta...

BARBIE spunea...

Corect! Nu exista Trenul! Exista oportunitati, dorinte, realizari si nerealizari....de multe ori m-am gandit cum ar fi daca as fi putut intoarce timpul inapoi...as face multe si n-as face alte multe lucruri, as indrepta unele greseli si as face altele...
Varsta mea...cred ca sunt prinsa undeva pe la 19 ani...rebela, facand ceea ce imi doresc atunci cand imi doresc, putin naiva... urand ideea de "o sa imbatranesti", ideea de "trebuie sa iti asumi responsabilitati"...cu zambetul mereu pe buze si traind cu senzatia ca "I rule my world" ... varsta ta?...e greu de spus...ti-e dor de copilarie si de primul sarut...te-as clasa undeva in adolescenta si totusi plin de inteleciune

Offshore spunea...

Barbie...e bine..ca la 20 de ani! :) asa sa ramai:)

Offshore spunea...

Manon@ inseamna ca nu exista.

catalina86v spunea...

eu ce varsta am?

robert spunea...

Asta e o intrebare capcana :) Probabil mi-ar trebui cel putin jumatate din puterea ta de autoanaliza ca sa imi dau seama ce varsta am. Daca am sa raspund prea repede as fi superficial, daca ma gandesc prea mult ... uit de unde am plecat.
PS: deocamdata am sa caut sa vad ce inseamna "ineluctabil".

Offshore spunea...

catalina@ raspunsul trebuie sa ti l dai singura, eu nu am de unde sa stiu.

Offshore spunea...

robert@ trebuie sa existe un momenta in viata care sa te fi marcat pana acum, eu inca oscilez, nu stiu exact care ar fi ala.

Anonim spunea...

Gazduiesc o incolacire de varste: unele tinere, altele extrem de mature. Definitiv, indiscutabil, asumat nu pot avea o singura varsta. Daca as anexa ponderi fiecareia dintre cele ce se perinda prin mine, e drept ca locul prim l-ar ocupa "24-25", urmata insa, foarte aproape de "60-65". Mai am ceva pana sa ajung acolo, dar uneori ne maturizam inainte de vreme, mai cu seama cand au altii grija "sa ne ajute". Oricum, ambele varste le simt de secol trecut. Ce caut oare p'aici? (propriu si figurat) Caut sa va mai felicit sincer si cu ocazia asta si ma retrag din nou intr'ale mele. Sanatate si inspiratie!!

Faceți căutări pe acest blog