Pagini

Persoane interesate

Materialele care apar pe acest blog
aparţin autorului şi nu se pot reproduce fără acordul acestuia. Toate textele expuse pe acest site sunt protejate, potrivit Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe. Proprietarul acestui blog îşi rezervă dreptul de a acţiona în instanţă orice abatere. Blogul funcţionează în condiţii normale cu Mozilla Firefox si Crome.

vineri, 20 iunie 2008

Stiinta fara nume ( 2 )





Pentru Aristotel, filosofia primă este anterioară fizicii, dar, în orice fel am aborda problema, anterioritatea apare strâns legată de modul de cunoaștere. Teologia era numită filosofie primă pentru ca obiectul său era prim în ordinea ființei, dar și pentru că, în ordinea cunoașterii, caracterul său trebuia să fie prim. Nu trebuie înțeles, pur și simplu, că Aristotel ar fi vrut să numească filosofia primă doar pentru a-i găsi un loc în raport cu fizica. Dacă am vedea lucrurile așa, atunci această filosofie „ori nu ar fi primă, ori nu ar fi filosofie, adică o știință, pentru că în acest caz ea nu ar urma ordinea cognoscibilității în sine.“[1] Aubenque consideră că titlul de Metafizică se cuprinde mai bine în aspectul real al cercetării aristotelice, decât cel de filosofie primă. În aceeași ordine de idei, metafizica nu este filosofie primă, ci este o știință moștenită de la Aristotel, care nu are drept obiect ființa umană, ci ființa ca ființă, adica ființa în universalitatea ei. Jonathan Barnes aduce, într-o mai mică măsură, un răspuns ce vine să completeze poziția lui Aubenque. Metafizica era concepută de Aristotel ca o filosofie primă ce se identifică cu teologia. Însă Aristotel sugera că teologia este și universală, întrucât este primă. „Nu toți au considerat că acestă sugestie este irezistibilă, astfel încât filozofia primă a lui Aristotel este uneori gândită ca fiind constituită din două părți complet diferite, o metafizica generală care studiază ființele qua ființe și una specială care studiază principiile și cauzele lucrurilor.“[2] Urmărind calea teologică, au existat interpreți, cum este și Charles Seife care consideră că Aristotel a îndepărtat conceptul de infinitate pentru a face loc în argument raționamentului prin care putea să dovedească existența lui Dumnezeu.




[1] Ibidem., p. 66.
[2] Jonathan Barnes, Aristotel2, Humanitas, 2006, p. 46.

2 comentarii:

oceania spunea...

"Metafizica" este cu adevarat una din operele esenţiale ale metafizicii in care Aristotel trateaza printre altele si despre Dumnezeu. Este interesant ca Aristotel nu numeste nicaieri Divinitatea cu epitetul de"Creatorul", ci numai cu acela de"Miscator al lumii”.
N-am citit "Metafizica" lui Aristotel si, daca as citi-o, nu garantez ca as si intelege-o, am citit doar idei desprinse din ea si comentate de altii.

Anonim spunea...

ceea ce I was privire pentru, multumesc

Faceți căutări pe acest blog