Pagini

Persoane interesate

Materialele care apar pe acest blog
aparţin autorului şi nu se pot reproduce fără acordul acestuia. Toate textele expuse pe acest site sunt protejate, potrivit Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe. Proprietarul acestui blog îşi rezervă dreptul de a acţiona în instanţă orice abatere. Blogul funcţionează în condiţii normale cu Mozilla Firefox si Crome.

luni, 30 iulie 2007

O luptă interesantă





      Îmi inchipui o luptă în noroi între Leibniz şi Hume, şi parcă-l şi văd pe nefericitul Kant, undeva la mijloc, el fiind cel care arbitrează. Sare noroiul şi cunoaşterea nu se schimbă! Kant e interesant, el vedea căsătoria ca un acord între doi oameni prin care aceştia puteau să-şi folosească organele sexuale nestingheriţi. Oare cum o fi ca arbitru? Leibniz susţine că am putea avea o cunoaştere obiectivă a lumii fără ca aceasta să fie contaminată de subiectivitatea observatorului. D. Hume susţine, sau cel puţin aşa pretind exegeţii săi, că, în fond, noi nu putem cunoaşte nimic obiectiv. Deja sare focul din noroi! Leibniz aparţinea unei şcoli de gândire raţionaliste, iar Hume, care se opune acesteia, se încadra într-o şcoală empiristă. Kant considera însă că ambele filozofii sunt precare în concluzii. Acesta va strânge adevărurile celor două curente şi va încerca să evite erorile lor. Leibniz considera că intelectul deţine anumite principii înnăscute care sunt în mod necesar adevărate prin intuiţie, acestea alcătuind axiomele prin care poate fi descrisă lumea. De aici rezultă că descrierea lumii este aşa cum „este şi nu se relevă prin experienţă sau printr-un „punct de vedere specific. Aceste „puncte de vedere“, la rândul lor, pot fi integrate într-o imagine raţională a lumii. Leibniz preciza că, în cadrul gândirii, se poate face o distincţie între subiect şi predicat. În propoziţia „Kant gândeşte, termenul subiect este „Kant iar termenul predicat „gândeşte“. El considera că elementele de baza ale lumii sunt substanţele, şi nu proprietatea. Substanţele depind doar de ele însele, spre deosebire de proprietăţi; astfel că o substanţă poate exista şi fără a avea o proprietate, în speţă, aceea de a gândi. În schimb, gândirea nu poate exista fără substanţă. Aceste substanţe fiind suficiente sunt şi indestructibile. Leibniz le numeşte „monade, iar ceea ce le însufleţeşte este substanţa gânditoare, aşa cum era descrisă de Descartes şi, nu în ultimul rând, sufletul individual. Având o viziune „fixă, el construieşte două legi fundamentale ale raţiunii: principiul contradicţiei şi principiul raţiunii suficiente. Ar mai fi de zăbovit, dar Hume nu ne lasă! Cert este că, pentru Leibniz, realitatea este accesibilă doar prin raţiune, iar cheia o găsim fixată în idei. Principala idee din care decurg, până la urmă, toate principiile sale este substanţa.
Normal că viziunea lui Hume este, într-o anumită măsură, opusă celei a lui Leibniz, doar dă cu noroi pe aici! Hume atacă cu pumnul şi aruncă cu noroi, respinge cunoaşterea prin raţiune deoarece raţiunea operează prin idei, iar ideile vin la rândul lor din simţuri, astfel că fiecare gând trebuie să fie dat de experienţă – care-l şi garantează – şi, nu în ultimul rând, singura experienţă valabilă este doar experienţa proprie. Putem spune că Hume suprimă întreaga cunoaştere la cunoaşterea subiectivă, astfel că orice pretenţii obiective devin inutile şi pline de noroi. Kant fluieră! El a ajuns să înţeleagă unde greşea Leibniz, tocmai în încercarea de a arăta că Hume a greşit. Astfel că, la Kant, nici experienţa şi nici raţiunea nu sunt capabile în mod independent să ne ofere cunoştințe. De ce ? Prima ne oferă un conţinut fără formă, iar a doua ne dă o formă fără conţinut. Lumea „aşa cum este în ea însăşi nu poate fi cunoscută independent de orice trăire individuală. Astfel că, deşi eu pot cunoaşte lumea independent de propriile subiectivităţi, lumea care-mi apare poartă urmele mele de subiectivitate. Adică, acele pete pe care le percep sunt percepute pentru că ele au o natură care este determinată de faptul că eu pot să le percep. Şi sare focul!  Aceste lucruri nu sunt nici monade leibniziene şi nici impresii de tip Hume. Dar probabil că nu sunt nici kantiene. Cioran o spunea mai elegant: „Cunoaşterea adevărată este cel mai mare întuneric.

17 comentarii:

Iulius spunea...

Frate...prin concluzia de final: 'Cioran o spunea mai elegant: ,,Cunoasterea adevarata este cel mai mare intuneric."....
ai pus intuneric peste cunoastere...ai pus umbra....
Nu am nimic cu Cioran, dar omul a fost dus ..rau de tot....nu e un model de urmat.....nihilisnul si negarea vietii in toate manifestarile ei ..ii era din pacate specifica.
Cioran a urat viata..din cauza frustrarilor la care aceasta l-a supus..viata sa fiind intr-un cuvant.....trista .
Leibniz este, cel putin din punctul meu de vedere, mai aproape de REALITATE....cunoasterea lui depasind oarecum...pragul materialitatii.....al obscurantismului.

Dragul meu, nu conteaza ce au zis acesti"filosofi"...ganditori obisnuiti...ai vremii lor...conteaza ce simti si ceea ce crezi tu...ATAT.
Parerea mea este ca filosof nu este acela care citeaza din altii..ci acela care ..are un punct de vedere personal...si pentru care lupta

Spor la invatat, :)

offshore spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Iulius spunea...

Lumea, realitatea exterioara...in esenta.... modul cum ii vedem pe ceilalti oameni..nu este decat o reflectare in oglinda...a ceea ce este in sufletul nostru , a modului in care noi insine ne raportam la viata, a modului in care noi insine privim viata...
Astfel daca noi "putem" vedea uratenia si raul altora, al acelora care desi sunt in viata nu isi traiesc viata, nu facem decat sa recunoastem...indirect......inadaptarea noastra ..la viata..uratenia si raul din noi..atat
Nimeni nu vede uratul din altii daca mai inainte nu il vede in el.
Cineva spunea: "capacitatea de a vedea frumosul in jurul tau si de a bucura de el...este un etalon....o unitate de masura a evolutie noastre spirituale, a gradului nostru de constienta".
NU te lua dupa aparente..e usor sa critici si sa condamni..asa cum a facut Cioran...si a facut-o cu brio, ce-i drept...e mai greu sa gasesti frumusetea si armonia vietii in jurul tau.
Nu iti vorbesc din carti...ci din experienta....exeprienta unui om ...pentru care gasirea defectelor in altii (:D) si critica sunt sunt o bucurie a vietii!
Sunt demn de mila...dar e adevarat!...:)

offshore spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Eileen spunea...

"Nu iti vorbesc din carti...ci din experienta....exeprienta unui om ...pentru care gasirea defectelor in altii (:D) si critica sunt sunt o bucurie a vietii!" ... Eu cred mai degraba k este foarte trista viata ta daca a critica si a gasi defecte in altii reprezinta pentru tine o bucurie. Adica daca bucuria vietii ar fi sa critici si sa semnalezi defecte... iti dai seama cat de fericiti am fi cu totii? Dimpotriva,asta nu e bucurie..e veninul,e frustrarea,e uratenia sufletelor noastre,e invidia si e egoismul din noi..toate astea ne rod sufletul..Un suflet este cu atat mai urat cu cat improscam mai tare cu venin.Dar,probabil,cum ai zis si tu, "e mai greu sa gasesti frumusetea si armonia din jurul tau" asa ca vom face ce e mai usor...vom cauta defecte in ceilalti si ne vom bucura de gasirea lor!Asta inseamna a fi in viata si a nu iti trai viata...

Eileen spunea...

Comentariul anterior il faceam referitor la afirmatiile domnului Iulius ;))deoarece nu m-am putut abtine...:D

Iulius spunea...

Eileen faptul ca in prezent sunt constient de ceea ce am facut...cu brio in trecut....ca imi fac autocritica...inseamna ca am depasit intrucatva......aceasta tendinta de a critica.
Mesajul meu...este cel al unui om care a fost bolnav de o anumita boala...si care s-a vindecat.
Nu am vrut sa par arogant facand afimatii categorice...ci am dorit ca din greseala mea ...si invatamintele trase sa impartasesc si altora
Asta e tot.

Ptr. Offshore
citatul imi apartine...nu am dorit insa sa fiu prea...te las pe tine sa decizi...cum.
Concluzia este rezultatul experientei mele traite si nu citite.
:)

offshore spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
offshore spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
iulius spunea...

Adevarul este ca pot avea ce parere am despre Cioran! Este dreptul meu!
Nu il resping la modul absolut pe acest scriitor, cum de altfel nu resping pe niciun altul.
NU resping omul Cioran ci DOAR anumite idei pe care acesta le-a raspandit.
Poate sunt eu prea necopt la minte ca sa imi dau seama de valoarea pozitiva si adevarul ascuns al ideilor sale.

Faptul ca tu nu accepti o idee, un adevar atat spiritual cat si pshiholgic ce a fost dovedit acum vreun secol si ceva, este treaba ta, si ma refer aici la "fenomenul oglinzii".
Obiectivitatea si subiectivitatea cunoasterii,din punctul meu de vedere, exista doar pentru acela care nu face distinctii intre el ca Sine si ideile care ii trec prin minte.
Realitatea exista, indiferent daca noi o percepem si ne gandim la ea. Acces la cunoastere directa, si nu empirica, la trairea, perceperea realitatii asa cum este ea are doar cel care inceteaza sa gandeasca la ea.
Atat timp cat "gandesti" realitatea, cat te afli in minte intr-un proces intelectual, nu faci altceva decat sa privesti niste poze intr-o carte, adica ideile din propria ta minte.
Nu percepi realitatea, ci doar discuti si presupui cum ar fi ea.
Si daca vom vorbi 2 vieti de acum incolo despre realitate, nu am face DECAT sa vorbim, dar nu am trai acea realitate.
Una este sa discuti despre cum este marul, si alta este sa gusti din acel mar.
Restul e vorbareala....
Hai ca nu te mai plicitisesc...uitasem ce obositor este sa incerci sa te faci inteles si sa explici unele afirnmatii pe care le faci. :)

offshore spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Eileen spunea...

Hmm...Iulius, tu singur spui k e usor sa critici asa cum a facut Cioran, tu singur spui k a critica reprezinta o bucurie a vietii tale si tot tu singur spui k omul(respectiv Cioran) a fost dus rau de tot...Care crezi k ar fi diferenta intre tine si Cioran in acest caz?
Exista un timp prezent si un timp trecut...Tu ai vorbit despre acest timp prezent ceea ce din punctul meu de vedere inseamna k tu nu esti vindecat de aceasta boala care distruge pe interior,precum o carie... sapa tot mai adanc...si mai adanc... si mai adanc...Era o melodie "Viata are gust...daca inima ta, e tot timpul deschisa..." Nu crezi?

iulius spunea...

Eileen, se pare ca nu ai citit si mesajul ulterior trimis...sau poate ca nu vrei sa ti cont de el.

Timpul verbului folosit de mine a fost la prezent, e adevarat, dar ...rezonanta lui este la trecut....
Ar trebui sa citesti printre randuri si dincolo de ele...si sa simti care este sentimentul ce a animat omul cand a scris, a zis sau a facut ceva.
Nu cauta numai sensul strict gramatical al cuvintelor....ci incearca sa distingi ideea de ansamblu care se desprinde din text, precum si sentimentul care insoteste aceasta idee.
Si...apropo.... vezi ca ai picat in plasa pestisorilor care evidentiaza greselile altora, care da cu marker peste lucruri spuse si facute de altii....asta vis-a-vis de boala despre care vorbeai...:)).

Recunosc ca poate am fost prea dur cu omul Emil si oarecum superficial in exprimare, dar, in realitate, nu cu el am eu treaba ci cu anumite idei pe care le-am intalnit la el.
Omul nu mi-a facut nimic, astfel ca nu am nimic sa-i reprosesz.
Din acest punct de vedere.......comentariul meu initial este deficitar, nereusind sa redea exact ceea ce am dorit sa exprim....mea culpa
Mesajul meu NU s-a dorit atat de serios, dar vad ca este criticat, despicat in patru, analizat pana si in ceea ce priveste timpul verbal folosit, fara a se incerca gasirea si constientizarea imboldului ce a determinat scrierea lui.
Si....incearca sa numai fi atat de categoric / categorica in afirmatii, te poti insela si te inseli.....realitatea este cu totul alta, intrucat concluzia ta din final se bazeaza pe asocierea a trei idei pe care le interpretezi "matematic".

O zi placuta :)

Iulius spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
offshore spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Anonim spunea...

multa lume pe aici

Anonim spunea...

multa lume pt nimic :))

Faceți căutări pe acest blog